desprenuci.ro,

Migdalele sunt menţionate în istorie din cele mai vechi timpuri, fiind un ingredient de preţ în pâinea faraonilor egipteni, de pildă. Originea exactă nu este ştiută, dar se crede că migdalele provin din China şi Orientul Mijlociu. Exploratorii din antichitate consumau migdale în călătoriile lor pe Drumul Matasii ce lega Asia de zona Mediterana, în special Spania şi Italia, astfel încât aceasta plantă a fost curând aclimatizată şi în Europa.

În America migdalul a fost adus abia în secolul 18 de către călugării franciscani, adaptându-se foarte bine în regiunea California, unde şi acum se cultivă intens. Pe parcursul istoriei, migdalele au avut o puternică semnificaţie religioasă, etnică sau socială. Românii aruncau cu migdale asupra mirilor ca semn de fertilitate, acest obicei regăsindu-se şi în zilele noastre, când la nunţi se dăruiesc invitaţilor săculeţi ce conţin câteva migdale glazurate.

O altă tradiţie este împământenită în Suedia, unde în fiecare an, de Craciun, se găteşte budinca de orez în care se ascunde o migdală, iar cel ce o gaseşte va avea noroc tot anul următor. Arborele de migdal este înrudit cu cireşul, prunul sau piersicul, însă fructele sale nu sunt comestibile. Migdalele pe care le consumăm sunt de fapt seminţele acestui arbore, ce se găsesc învelite cu o coajă tare în interiorul unui fruct ce ajunge la maturitate în aproximativ 7-8 luni de la înflorire. Spre deosebire de migdalele cultivate, cele ale varietăţii sălbatice conţin o substanţă otrăvitoare, astfel încât pentru a putea fi consumate este necesar ca ele să fie prelucrate prin spălare şi prăjire. Migdalele sunt printre cele mai hrănitoare fructe uscate.

Având un conţinut redus în grăsimi nocive şi fiind bogate în minerale şi vitamine, ele ajută la lupta împotriva bolilor cardiovasculare şi chiar în prevenirea unor forme de cancer. Migdalele sunt cea mai bună sursă de magneziu şi vitamina E, considerată a fi vitamina antisterilităţii, cu rol important în reglarea funcţiei de reproducere.

Calciul conţinut ajută la menţinerea sănătăţii oaselor şi dintilor, în vreme ce fosforul ajută memoria. Nivelul ridicat de proteine şi fibre din migdale le fac un aliment valoros, în special într-o dietă vegetariană sau de post, când pot substitui carnea păstrand aportul nutritiv. Studiile au demonstrat că este suficientă introducerea în dieta zilnică a migdalelor pe o perioadă de doar o lună pentru ca efectele benefice ale acestora să se facă simţite, cantitatea zilnică recomandată fiind de 30 de grame, aproximativ 20 de migdale.